10 situații în care URBACT a impulsionat egalitatea de gen în orașe

În fiecare an, de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii ne aduce aminte de progresele care mai sunt de făcut pentru egalitatea de gen la nivel internațional, național, local și individual.

Pentru a sprijini acest demers, URBACT a finanțat mai multe rețele care au abordat problematica egalității de gen. Pentru aceste orașe, Gender Equal Cities URBACT Knowledge Hub conține instrumente, îndrumări și exemple de bune practici. Apelul în desfășurare pentru rețelele de planificare a acțiunilor este o oportunitate unică pentru orașe de a-și uni forțele pentru a lucra pe tema egalității de gen, indiferent de subiectul urban pe care aleg să îl abordeze. De la mobilitate la tranziția digitală și chiar la locurile de muncă ecologice, orice politică locală va avea mai mult succes și va fi mai durabilă dacă se ia în considerare dimensiunea de gen.

Descoperiți 10 povești despre o tranziție echitabilă. Indiferent dacă doriți să vă alăturați unei rețele URBACT sau nu, citiți mai departe - și faceți o călătorie pe calea amintirilor - pentru a vă inspira din ceea ce se poate face pentru orașe mai echitabile din punctul de vedere al egalității de gen.

 

Umeå (SE)

Un peisajul local în funcție de gen

Cu siguranță, Umeå este un oraș care ține foarte mult la egalitatea de gen. Pe lângă faptul că are un responsabil municipal pentru egalitatea de gen care lucrează cu diferite departamente, orașul este implicat de mult timp în URBACT în ceea ce privește acest subiect. Încă din 2011, municipalitatea s-a alăturat Rețelei de planificare a acțiunilor WEED (2008 - 2011) în calitate de partener de proiect și, mai târziu, a devenit partenerul principal al Rețelei de planificare a acțiunilor privind peisajul de gen, (2019 – 2022) cu obiectivul de a continua să lucreze pe această temă împreună cu alte orașe din UE. Orașul a contribuit în mare măsură la ambele versiuni ale raportului Gender Equal Cities ((2019,  2022)), elaborate în cadrul activităților URBACT Knowledge Hub. Deocamdată, să ne uităm mai atent la o altă realizare a acestui oraș: în 2017, Umeå a primit eticheta URBACT Good Practice pentru că a oferit tururi ghidate cu autobuzul pentru a arăta "peisajul local în funcție de gen".

Acesta este un mod inovator de a arăta cum se concretizează într-un oraș lucrul cu egalitatea de gen, prin care se exemplifică schimbările și activitatea de succes din oraș și se evidențiază problemele rămase. În conformitate cu ambițiile orașului Umeå în ceea ce privește durabilitatea și egalitatea de gen, metoda peisajului de gen este prima de acest fel din Europa. Nu este vorba despre anchete tradiționale privind siguranța sau securitatea cartierului, ci despre a lua ca punct de plecare orașul însuși, subliniind structurile de putere de gen și modul în care acestea pot fi înțelese și transformate, educând și sensibilizând în același timp localnicii. Există mai multe exemple care arată cum inițiativele turului cu autobuzul au avut un impact în planificarea și dezvoltarea orașului. De exemplu, departamentul de străzi și parcuri din Umeå și-a schimbat permanent metodele de dialog cu cetățenii și a integrat perspectiva de gen în conținutul documentelor de conducere. Un alt exemplu este monitorizarea realizată de sectorul culturii, care a observat o tendință pozitivă în ceea ce privește egalitatea de gen. De exemplu, în 2015, 45% (din 2 000 de evenimente) dintre interpreții principali pe scenele culturale din Umeå au fost femei, ceea ce reprezintă o creștere mare în comparație cu anii precedenți.

 

Celje (SI)

Un oraș de pionierat pentru ocuparea forței de muncă feminine

Sub sloganul "Femei, întreprinderi și ocuparea forței de muncă în dezvoltarea locală", Rețeaua de planificare a acțiunilor WEED (2008 - 2011) a fost primul proiect finanțat de URBACT dedicat egalității de gen. Cu mult înaintea tendințelor vremii, proiectul a avut ca scop cartografierea și dezvoltarea de acțiuni locale integrate pentru a îmbunătăți oportunitățile de muncă ale femeilor în 11 orașe din UE. Condus de municipalitatea din Celje, planul său de acțiune locală integrată s-a concentrat pe identificarea lacunelor în materie de servicii - alături de accentul pus pe ocuparea forței de muncă a femeilor –care s-a dovedit a fi o modalitate eficientă de a atrage oportunități de finanțare semnificative. Pe baza unei analize inițiale a gospodăriilor locale, femeile șomere au fost cele care au avut cele mai multe lipsuri în materie de formare și de acces la locuri de muncă și la resurse de competențe. Așa a apărut ideea unui Centru de informare, consultanță și educație. Propunerea a constat în crearea unui program educațional care ar putea sprijini femeile și le-ar putea permite chiar să lucreze ulterior în centru, dacă doresc acest lucru. În momentul în care Rețeaua WEED se apropia de sfârșit, 300 000 EUR din Fondul Social European au fost asigurați pentru centru. Cel mai recent, orașul a participat la rețeaua Genderedlandscape în calitate de partener de proiect.

 

Viena (AT)

Un oraș al egalității de gen

Orașul Viena este un exemplu prezentat în ambele ediții ale raportului Gender Equal Cities (2019 și 2022) și în modulul privind achizițiile publice sensibile la dimensiunea de gen (2022). De asemenea, orașul a găzduit de două ori atelierele URBACT Knowledge Hub. Cu această ocazie, a fost conceptualizat primul raport de politici. În plus, orașul a reprezentat URBACT în cadrul unui atelier interactiv în cadrul celui de-al 11-lea Forum urban mondial 2022, la Katowice (PL). De asemenea, a participat la Rețeaua de planificare a acțiunilor sub>urban (2015 - 2018) pentru a regândi zonele urbane limitrofe. Orașul este un deschizător de drumuri atunci când vine vorba de integrarea dimensiunii de gen în planificarea urbană. Are una dintre cele mai bogate moșteniri în materie de planificare urbană care integrează dimensiunea de gen: deschiderea Biroului pentru femei în 1992 și integrarea dimensiunii de gen - ceea ce înseamnă punerea în aplicare a dimensiunii de gen ca aspect transversal - începând cu 2005.

În prezent, există experți și multiplicatori în materie de gen în tot orașul. Dimensiunea de gen este integrată în strategiile orașului, iar toate spațiile publice proiectate și construite de municipalitate sunt concepute și construite ținând cont de dimensiunea de gen. Rezultatul este un peisaj urban de care beneficiază toată lumea: parcurile sunt iluminate în mod eficient pentru a oferi siguranță și acces, locuințele sociale sunt proiectate arhitectural cu flexibilitate pentru diferite situații familiale, trotuarele sunt mai largi pentru părinți și persoanele în vârstă, trecerile de pietoni sunt mai lungi și pietonii sunt prioritari, printre alte intervenții. În plus, municipalitatea lucrează cu Unitatea de bugetare de gen, care colaborează cu echipa de finanțe pentru a supraveghea bugetul anual în toate departamentele, folosind date la nivelul întregului oraș. În calitate de deschizător de drumuri, orașul este dornic să împărtășească experiența sa cu alte orașe din întreaga lume. Acesta a publicat ghiduri care oferă sfaturi practice, oferind instrumente și sfaturi explicite, inclusiv un limbaj sensibil la dimensiunea de gen, colectarea de date și sfaturi privind modul în care să se evite ca integrarea dimensiunii de gen să devină un cuvânt la modă atotcuprinzător.

 

 

Trikala (EL)

Activități pilot în domeniul îngrijirii copiilor

Municipalitatea din Trikala a fost implicată într-o serie de rețele URBACT, dar în 2019 s-a alăturat primului proiect dedicat egalității de gen, Rețeaua de planificare a acțiunilor Genderedlandscape Action Planning Network (2019 - 2022). Condusă de orașul Umeå, aceasta a fost ocazia perfectă pentru ca municipalitatea din Trikala să consolideze și să sprijine realizarea Planului național de acțiune pentru egalitatea de gen 2021 - 2025 (NAPGE) al Greciei.  Înainte de această experiență, orașul semnase deja Carta europeană a CCRE pentru egalitatea între femei și bărbați în viața locală. În mai 2020, a fost înființat un comitet municipal pentru egalitatea de gen care să consilieze departamentele publice. Trikala a reușit să experimenteze diferite activități, care au fost dezvoltate în cadrul acțiunilor la scară mică Genderedlandscape. O experiență de succes a fost crearea de zone în cadrul centrului cultural municipal și a altor facilități dedicate îngrijirii copiilor. De acum înainte, femeile și bărbații au un spațiu sigur în inima orașului pentru a-și alăpta sau hrăni bebelușii și copiii, pentru a schimba scutece, pentru a se juca și chiar pentru a se odihni. Această poveste a fost prezentată în cea mai recentă versiune a raportului Gender Equal Cities.

 

Val-de-Marne (FR)

Primirea și integrarea femeilor migrante

În septembrie 2015, orașele europene au fost martorele celui mai mare flux de migrație de după cel de-al Doilea Război Mondial. Cam în aceeași perioadă, tocmai fusese aprobată Rețeaua de planificare a acțiunii ARRIVAL CITIES (2015 - 2018). Orașele implicate în această rețea s-au reunit pentru a face față unui context de discriminare și prejudecăți în creștere împotriva imigranților, cu obiectivul de a asigura coeziunea socială și integrarea migranților. Val-de-Marne (FR) a fost unul dintre orașele care s-au alăturat acestei lupte pentru drepturile imigranților. Dar, spre deosebire de majoritatea colegilor săi și de alte orașe franceze, Val-de-Marne a înregistrat o creștere deosebită a numărului de femei migrante. În ciuda faptului că femeile imigrante reprezentau mai mult de 51% din totalul imigranților din Val-de-Marne, ele erau considerate o minoritate. Merită menționat faptul că 20% dintre persoanele care locuiesc permanent în zona Val-de-Marne s-au născut în afara teritoriului francez, o rată cu 18% mai mare în comparație cu media din regiunea pariziană.

 

Problema inegalităților sociale, teritoriale și de gen se află de mult timp în centrul angajamentelor politice și civice din Val-de-Marne. Rețeaua ARRIVAL CITIES a fost ocazia perfectă pentru a sprijini în continuare emanciparea populației migrante. Principala provocare în ceea ce privește integrarea și egalitatea de gen a fost reprezentată de lipsa competențelor profesionale. Participarea orașului în această Rețea URBACT a consolidat parteneriatele cu diferite asociații, inclusiv sprijinul acordat Programului de stagii și formare pentru femei, ceea ce înseamnă că femeile au putut începe procesul de integrare profesională din momentul în care au pus piciorul în Franța. În plus, Planul local de acțiune integrată a stabilit o serie de activități pentru consolidarea capacităților și participarea societății civile, inclusiv un Festival al femeilor kurde care a avut loc în 2017 în parteneriat cu o serie de ONG-uri.

 

Gdańsk (PL)

Femei în antreprenoriat

Municipalitatea din Gdańsk a luat parte la nenumărate rețele URBACT. Nu este surprinzător faptul că orașul este unul dintre studiile de caz cheie prezentate în cea mai recentă versiune a raportului Gender Equal Cities. Municipalitatea a dezvoltat o aplicație pentru a prezenta schimbarea în ceea ce privește angajarea femeilor în celebrul său Șantier Naval, ilustrând experiențele din perioada 1945 - 1996 cu fotografii, biografii și materiale audio. De asemenea, a folosit arhive și alte înregistrări, inclusiv extrase dintr-un documentar care a fost filmat în 1968. Obiectivul a fost acela de a da o voce femeilor din trecut, povestind experiențele lor profesionale de zi cu zi, încurajând în același timp fetele și femeile să reflecteze asupra evoluției lor profesionale. Merită menționat faptul că orașul este partener de proiect în cadrul Rețelei de transfer BluAct Second Wave (2021 - 2023), care trage învățăminte din ediția anterioară, Rețeaua de transfer BluAct (2018 - 2021). De data aceasta, un mare accent a fost pus pe modul în care antreprenoriatul ar putea contribui la realizarea egalității de gen.

 

Pordenone (IT)

Orașul viitorului?

Ca urmare a succesului rețelei de transfer Playful Paradigm (2018 - 2021), a fost aprobată rețeaua Playful Paradigm Second Wave (2021 - 2023). În timp ce prima experiență s-a axat pe utilizarea "jocului" ca instrument de regândire a orașelor, cea de-a doua a permis orașelor implicate să analizeze în profunzime crearea de locuri și construirea de spații sensibile la gen. În timpul uneia dintre reuniunile sale, această rețea a decis să se concentreze asupra subiectului "jocul pentru regenerarea urbană durabilă", ceea ce a dus la elaborarea unui set de instrumente specifice. Orașul Pordenone (IT) reprezintă un exemplu. Aceasta este o municipalitate orientată spre viitor, mereu în căutare de inovație - de aici și implicarea sa în rețeaua de planificare a acțiunilor SibDev (2019 - 2022). Povestea modului în care au folosit tehnici imersive pentru a explora genul și planificarea urbană este relatată în cea mai recentă versiune a raportului Gender Equal Cities. În Italia, femeile reprezintă mai mult de jumătate din populația națională, însă continuă să trăiască, să se deplaseze și să lucreze în contexte urbane care au fost concepute și codificate istoric de bărbați. Diferențele de gen în ceea ce privește participarea și planificarea evidențiază inegalitățile structurale persistente.

Orașul Pordenone a încercat să dezvolte un format participativ care ar putea fi aplicat în orașele de dimensiuni medii pentru a încuraja conceptualizarea colectivă a viitorului orașului. Întrebarea centrală a fost: putem să ne imaginăm un viitor mai bun dintr-o perspectivă de gen? Principalul lor obiectiv în acest proces a fost acela de a sensibiliza populația orașului și de a facilita integrarea dimensiunii de gen în planificarea și politica orașului. Orașul a ales domenii strategice asupra cărora să se concentreze - munca, intergeneraționalitatea, timpul și spațiile - și a conceput o vânătoare de comori prin oraș bazată pe jocul de roluri cu acțiune live (LARP). A fost stabilit un traseu, care a inclus opriri la școli, supermarketuri, clădiri publice, cinematograf etc. Participantele au fost instruite să răspundă la întrebări la fiecare oprire și să găsească un obiect din trecut și din viitor. Următorul punct de pe traseu a rezultat în urma răspunsurilor și alegerilor lor. Scopul a fost de a facilita o nouă viziune în rândul participantelor prin întreruperea scenariilor obișnuite și oferirea unei noi perspective asupra spațiilor familiare.

 

Cesis (LV)

Cluburi pentru școlile de fete

Lipsa fetelor și a tinerelor femei specializate în științe, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) în școli și universități este o realitate. Participând la Rețeaua de planificare a acțiunilor TechTown (2015 - 2018) pentru a construi mai multe orașe digitale, orașul Cesis a observat rapid această problemă structurală. În mod normal, programa școlară este dedicată în totalitate altor subiecte prioritare, iar orașele, în sine, au o capacitate redusă sau chiar inexistentă de a influența preferințele copiilor. Cu toate acestea, există adesea posibilități de a "păcăli" programul. De exemplu, municipalitatea poate sugera școlilor să adauge activități extracurriculare: cluburi sau "prânzuri și lecții" - care se adresează fetelor și oferă modele feminine puternice în meseriile STEM.

Filiala Cesis a Universității Tehnice din Riga a creat activități suplimentare pentru elevii cu vârste cuprinse între 12 și 19 ani și cursuri de robotică în centrul pentru copii și tineret Cesis. Chiar și intervențiile scurte pot face o mare diferență. De-a lungul călătoriei de planificare a acțiunilor, orașul s-a inspirat din programul LearnIT.lv din Letonia. Acest experiment a arătat că, după doar două ore de atelier de lucru pe teme STEM, interesul fetelor pentru studiul codificării a crescut de la 2 % la 13 %. Merită menționat, de asemenea, că aceast lucru reprezintă încă o provocare foarte actuală. Mai recent, în cadrul Rețelei de planificare a acțiunilor Genderedlandscape (2019 - 2022), orașul La Rochelle (FR) - cunoscut pentru întreprinderile din domeniul nautic și industrial, cu o mare majoritate de lucrători de sex masculin - a dezvoltat o serie de hackatoane pentru elevi și, mai ales, pentru fete.

 

Țara Bascilor (ES)

Genul și dreptul regional

Deși nu este un beneficiar URBACT în sine, Țara Bascilor nu este un nou venit în comunitatea URBACT. Pe lângă faptul că a fost prezentată în ambele versiuni ale raportului Gender Equal Cities - aducând la lumină aspecte variate, de la îndrumarea femeilor până la educația pentru a pune capăt violenței bazate pe gen - un vorbitor de la Emakunde (Institutul basc pentru femei) a fost invitat să ia cuvântul în cadrul unei sesiuni plenare "Cum participă egalitatea de gen la crearea de orașe durabile", în timpul Festivalului URBACT al orașelor din Pantin - Paris. Mai recent, orașul a fost prezentat, alături de Viena, ca un exemplu cheie pentru achizițiile publice sensibile la dimensiunea de gen. Acest nou modul al cursului online URBACT privind achizițiile publice strategice a fost realizat în parteneriat cu Institutul pentru Egalitate de Gen (EIGE).

Egalitatea de gen a fost introdusă pentru prima dată în legislația regională din Țara Bascilor în 1999. De atunci, Emakunde a lucrat alături de Asociația municipalităților basce (EUDEL) pentru a încorpora considerentele de gen în politicile și procedurile publice, inclusiv în domeniul achizițiilor publice. Această abordare colaborativă a creat condiții favorabile, a consolidat capacitățile și a sprijinit acțiunile la nivel local. Ca urmare, conform celor mai recente date disponibile, în 2020, 87% din achizițiile publice au inclus cel puțin o clauză privind egalitatea de gen. Această cifră este în creștere față de 67 % în 2015, 42 % în 2010 și 11 % în 2005.  Un exemplu concret este cel de la Artziniega, un mic oraș basc, unde municipalitatea a contractat servicii de îngrijire de zi pentru persoanele în vârstă în 2021, incluzând în licitație criterii specifice legate de egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. Pentru a afla mai multe despre această experiență, consultați modulele URBACT privind achizițiile publice sensibile la gen.

https://www.youtube.com/watch?v=7hLF4HdKvz4 

 

Orașele rețelelor viitoare de planificare a acțiunilor

Ce le rezervă URBACT IV beneficiarilor

URBACT se angajează să îmbunătățească integrarea dimensiunii de gen în toate activitățile programului,  în răspunsurile UE la provocările urbane și în procesele de planificare ale tuturor orașelor URBACT. Nu este surprinzător faptul că egalitatea de gen se numără printre cele trei priorități transversale pentru această perioadă de programare (2021 - 2027) - alături de tranziția ecologică și digitală. Acest lucru nu înseamnă că, de acum înainte, toate rețelele URBACT vor lucra exclusiv în jurul acestor teme. Dimpotrivă, programul salută o abordare de jos în sus, în care orașele eligibile pot alege să abordeze diferite provocări urbane care sunt comune partenerilor de proiecte și care se potrivesc nevoilor locale. De acum înainte, genul ar trebui să fie considerat ca o chestiune de bază, din care se pot extrage soluții la problemele care constituie obstacole. După cum se precizează în programul de cooperare:

"Deși URBACT operează un principiu "de jos în sus" pentru a permite orașelor să își identifice propriile provocări, principiile orizontale (Carta drepturilor fundamentale a UE, egalitatea de gen, nediscriminarea, dezvoltarea durabilă, accesibilitatea) prezentate în articolul 9 din Regulamentul (UE) 2021/1060 vor fi abordate de toate rețelele ca parte a criteriilor de evaluare pentru selectarea proiectelor. Monitorizarea și evaluarea rețelelor vor urmări să evidențieze bunele practici în aceste domenii. Formarea specifică privind egalitatea de gen, tranziția digitală și acțiunea climatică va fi obligatorie pentru toate rețelele.  (...) URBACT IV va spori oferta de consolidare a capacităților legate de digital, ecologic și de gen ca elemente transversale pentru toate rețelele și activitățile programului.  (...) Ca parte a hub-ului de cunoștințe URBACT, activitățile tematice vor permite orașelor să se întâlnească și să facă schimb de informații pe teme care se referă la toate rețelele URBACT, inclusiv cele ecologice, digitale și de gen''.

Odată cu actuala cerere deschisă pentru rețele, puteți vedea deja unele indicii în Instrumentul de căutare a partenerilor cu privire la modul în care orașele intenționează să includă spectrul egalității în propunerile lor. În sfârșit, urmând exemplul WEED și Genderedlandscape, unele orașe ar putea vedea potențialul de a-și concentra eforturile direct în centrul acestui subiect. Acesta este cazul a cel puțin patru idei de proiecte și, poate, multe altele care nu sunt publicate online. Apelul deschis pentru rețelele de planificare a acțiunilor rămâne deschis până la sfârșitul lunii martie, iar echipa URBACT așteaptă cu nerăbdare să vadă ce va urma.

După ce citiți aceste 10 exemple, sperăm că veți fi la fel de inspirați și de impulsionați ca și noi să continuați să luptați pentru acțiuni reale și concrete în favoarea egalității de gen în orașele europene, asigurând echitate, diversitate și incluziune pentru toți.

 

Pentru a afla mai multe despre Orașe egale între femei și bărbați, vă invităm să consultați URBACT Knowledge Hub!