Migranții ca actori ai schimbării
Un element esențial al abordării Timișoarei este mobilizarea potențialului de autoajutorare al migranților. Încă din primele momente ale primirii refugiaților ucraineni în zona Gării de Nord, autoritățile locale au căutat persoane din rândul acestora care să sprijine diseminarea informațiilor. Un astfel de exemplu este Jane Rozbitskaya, care s-a înscris în programul de voluntariat al orașului pentru a oferi servicii de interpretariat.
Ea a creat un canal de Telegram prin care comunitatea ucraineană putea comunica direct cu administrația locală și accesa locuințe private înregistrate și verificate de primărie. Ulterior, Jane a fondat o asociație și, împreună cu parteneri locali, a inițiat evenimente menite să ofere refugiaților un spațiu în care să își împărtășească poveștile.
Angela Ciupa-Rad, Teodora Borghoff și Jane Rozbitskaya povestesc despre colaborarea lor în dezvoltarea inițiativelor de sprijin pentru refugiații ucraineni.
Porți deschise pentru cooperare
Experiența Mihaelei Vețan reprezintă o altă componentă esențială a modelului Timișoarei. Conducând un centru de resurse pentru economia socială și solidară, Mihaela și-a dorit să contribuie activ. A găsit un partener deschis în departamentul de asistență socială al orașului, iar împreună au pus bazele unui magazin social pentru distribuirea ajutoarelor umanitare. Ulterior, a inițiat ateliere de gătit, oferind ucrainenilor și românilor oportunitatea de a se conecta prin experiențe culinare comune.
În 2023, când Timișoara a devenit Capitală Europeană a Culturii, Teodora Borghoff s-a asigurat că rezidenții ucraineni ai orașului sunt incluși în evenimentele culturale. Una dintre inițiative, proiectul cinematografic When Borders Get Indistinct, a adus în prim-plan povești despre migrația forțată atât din perspectiva refugiaților ucraineni, cât și a minorităților române, promovând o înțelegere mai profundă a experiențelor comune.
Partenerii WELDI împărtășesc experiențe despre co-crearea inițiativelor alături de migranți.
Provocări actuale
În ciuda progreselor sale, Timișoara se confruntă cu provocări semnificative:
Deficit de finanțare: Odată cu epuizarea unor fonduri internaționale după trei ani, programele after-school esențiale pentru copiii ucraineni au fost suspendate.
Bariere lingvistice: Resursele limitate pentru cursuri de limbă împiedică recunoașterea diplomelor și procesul de integrare. Consolidarea sprijinului pentru învățarea limbii locale este o prioritate în Planul de Acțiune Integrat al Timișoarei.
Accesul la servicii medicale: Procedurile birocratice complicate îngreunează accesul ucrainenilor la servicii de sănătate, deoarece mulți profesioniști din domeniu nu cunosc pe deplin drepturile acestora. Autoritățile locale își propun să instruiască medicii de familie pentru a facilita integrarea acestora în sistemul de sănătate.
Reacții ostile față de migrație: Asemenea altor țări europene, România se confruntă cu o creștere a sentimentului anti-migrație, alimentată de narative extremiste care influențează percepția publică. Victoria recentă, în alegerile prezidențiale, a unui candidat pro-rus și anti-migrație, anterior necunoscut, evidențiază necesitatea urgentă de a combate dezinformarea. Acest fenomen afectează inclusiv sistemul educațional, unde unii copii ucraineni întâmpină dificultăți în a se simți acceptați și în siguranță.
Rezultatul unui atelier de storytelling organizat de LOGS cu copiii refugiați ucraineni pentru combaterea prejudecăților față de refugiați.
Combaterea discursului instigator la ură prin implicare
Flavius Ilioni Loga, reprezentant al ONG-ului LOGS, a evidențiat importanța faptelor și a poveștilor pozitive în combaterea dezinformării. „Chiar și 10 aprecieri sunt mai bune decât nimic”, a spus el, subliniind faptul că nu extremiștii ar trebui să fie cei care definesc migrația. LOGS abordează, de asemenea, prejudecățile prin inițiative interactive și proiecte artistice menite să aducă oamenii împreună.
Flavius Ilioni povestește despre experiențele sale dintr-un proiect dedicat demontării miturilor.
Partenerii WELDI au evidențiat necesitatea unei mobilizări ferme, atât pe plan local, cât și internațional, pentru a contracara industria bine organizată a discursului instigator la ură. În aprilie, rețeaua va invita un expert care va prezenta metodologia anti-zvon, un instrument promovat de Rețelele de Orașe Interculturale din Spania și Europa pentru a combate dezinformarea.
Noua Migrație, Noi Provocări
Pe măsură ce Timișoara își continuă eforturile de integrare a refugiaților ucraineni, se confruntă cu o nouă provocare: la fel ca în multe alte țări din Europa Centrală și de Est, companiile românești recrutează tot mai mulți muncitori din Asia pentru a acoperi deficitul de forță de muncă din industrie și servicii. Acești muncitori străini se confruntă adesea cu situații de abuz și dependență față de angajatori, după ce au plătit adesea mii de euro agențiilor de recrutare. Respectând principiile sale de integrare și sprijin comunitar, Timișoara încearcă să stabilească legături cu aceste noi comunități de migranți pentru a identifica soluții și a combate încălcările drepturilor omului.
Un Model de Reziliență
Partenerii WELDI au constatat direct că rețeaua solidă de actori locali oferă Timișoarei capacitatea de a găsi soluții inovatoare și de a rezista provocărilor tot mai mari din contextul politic global. Implicarea activă a migranților în acest model nu doar că sprijină mobilizarea resurselor comunității, ci contribuie și la schimbarea percepției asupra migrației.
