Modul în care producem, distribuim, transformăm, consumăm alimente are un impact uriaș asupra emisiilor de GES. Cum pot interveni administrațiile locale?
Pentru a face față urgenței climatice, trebuie să transformăm urgent modalitățile convenționale în care producem, transportăm, mâncăm și aruncăm alimente în întreaga lume. Orașele sunt factori cruciali pentru această schimbare culturală, socială și economică: locuitorii lor consumă 70% din alimentele lumii, iar politicile pe care le elaborează și le implementează au impact asupra milioanelor de oameni. Orașele și rețelele URBACT au înțeles acest lucru și caută să-și aducă propria contribuție la provocarea globală.
La cel de-al 7-lea Forum Global al Pactului de Politică Alimentară Urbană de la Milano (MUFPP)(link extern) din Barcelona, o echipă de la URBACT, inclusiv Punctul Național URBACT din Spania, au prezentat exemple de orașe din UE care au făcut deja schimbări reale și pozitive.
Concentrându-se pe tema „Creșterea rezilienței: alimente durabile pentru a aborda urgența climatică”, acest eveniment a fost o oportunitate de a (re)conecta, de a face schimb de experiențe, provocări, cunoștințe și bune practici, pentru a inspira și a se inspira cu obiectivul comun de a remedia sistemele alimentare urbane, abordând în același timp urgența climatică.
În sesiunea condusă de URBACT pe tema „Ecosisteme alimentare locale integrate pentru abordarea schimbărilor climatice: lecțiile și acțiunile URBACT”, diverse orașe și-au prezentat realizările în proiectarea sistemului alimentar local: Mollet Del Vallès (ES), partener în rețelele URBACT Diet for a Green Planet și Agri-Urban; Mouans-Sartoux (FR) partener în Agri-Urban, BioCanteens #1 și #2; Milano (IT), selectat ca Exemplu de Buna Practică URBACT și oraș lider în NEXT AGRI; și Nourish Scotland, co-coordonator al Declarației alimentare de la Glasgow (link is external), împreună cu IPES-Food.
Pactul de Politică Alimentară Urbană de la Milano
Pactul de Politică Alimentară Urbană de la Milano (link extern), lansat la inițiativa orașului Milano, la Expoziția din Milano 2015, a fost semnat de către peste 200 de orașe. Este un protocol internațional care vizează abordarea problemelor legate de alimentație la nivel urban, care urmează să fie adoptat de cât mai multe orașe ale lumii. Prin semnarea acestui acord, orașele nu numai că își declară angajamentul, ci beneficiază și de îndrumări practice, inclusiv 37 de acțiuni recomandate – în domeniile guvernanței, dietelor și nutriției durabile, echității sociale și economice, producției de alimente, aprovizionării și distribuției de alimente și risipei alimentare. Fiecare acțiune recomandată are indicatori specifici pentru a monitoriza progresul în punerea în aplicare a Pactului. Premiile Pactului de la Milano promovează exemple de politici alimentare de succes pe care orașele le pun în aplicare în toate cele șase categorii ale Pactului.
În fiecare an (cu excepția anului 2020 din cauza pandemiei), un forum global organizat într-un oraș semnatar este o șansă pentru orașe de a face schimb de cunoștințe, de a construi parteneriate și de a sărbători progresul în implementarea politicilor alimentare îmbunătățite prin Premiile Pactului de la Milano. Dialogul și schimbul tehnic între semnatari sunt îmbogățite prin participarea organizațiilor și instituțiilor internaționale relevante.
Soil erosion © Europan seed
Mâncarea din meniu
Sistemele alimentare actuale au un impact negativ puternic asupra climei. Producția, distribuția, pierderea și risipa de alimente reprezintă aproximativ 30% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES). Aceasta, la rândul său, duce la pierderea biodiversității, dispariția speciilor, defrișările, eroziunea solului, deficitul de apă dulce... În același timp, efectele climatice afectează toate sistemele alimentare: pentru producătorii afectați de lipsa de predictibilitate a randamentelor și a prețurilor alimentelor, veniturile sunt din ce în ce mai volatile.
Lanțul de distribuție devine din ce în ce mai puțin fiabil, cu preocupări puternice cu privire la autonomia orașului. Toate acestea afectează supraviețuirea zonelor rurale. Și problemele au fost agravate de pandemia de Covid-19. Inegalitățile socio-economice și de sănătate sunt în plină expansiune, cu amenințări la adresa calității și siguranței alimentelor, cu malnutriția ca factor de risc cheie pentru foamete și boli.
O abordare integrată a ecosistemelor alimentare
O abordare ecosistemică este esențială pentru a ne asigura că alimentele oferă acces la diete sănătoase și la nutriție pentru toți, la agroecologie și agricultura regenerativă, economia circulară și asigurarea unor mijloace de trai juste. O astfel de abordare presupune înțelegerea gamei de părți interesate și a complexității interacțiunilor acestora; este un cadru esențial pentru a identifica, analiza și aborda sinergiile și compromisurile dintre diferitele răspunsuri la schimbările climatice.
Food systems © IPES-FOOD
Integrarea este o altă cheie competentă pentru orice transformare către un sistem alimentar local sustenabil și este vitală în abordarea provocărilor multiple, cum ar fi lacunele tehnice, schimbările de comportament și eșecurile pieței. Integrarea este, de asemenea, încorporată în metoda URBACT, după cum urmează:
- Transversalitatea: alimentele sunt legate de agricultură, comerț și industrie, sănătate, muncă, mediu, cooperare internațională... Toate acestea ar trebui luate în considerare simultan la îmbunătățirea sistemelor alimentare.
- Multi-actor: departamentele relevante din orașe, regiuni și state care acoperă politicile menționate mai sus trebuie să lucreze împreună, precum și cu părțile interesate din: sectorul privat, societatea civilă și mediul academic.
- Mecanisme de guvernare pe mai multe niveluri: inovațiile au loc la nivel local și regional. Acestea ar trebui să fie sprijinite și stimulate de guvernele internaționale și naționale.
- Teritorialitate: ecosistemele alimentare ar trebui să fie legate între ele, cu un accent puternic pe legăturile urbane și periurbane. Zonele rurale ar trebui să fie în continuare interconectate cu orașe de diferite dimensiuni.
- Infrastructură și inovare socială: combinarea investițiilor în instrumente, produse, construirea prin experimentare și implicarea și interacțiunea oamenilor este crucială pentru a asigura o tranziție fără probleme a tuturor către un sistem alimentar durabil.
Mai multe puncte de intrare pentru un ecosistem local integrat
Multe orașe URBACT sunt lideri, inspirându-i pe alții să acționeze la nivel local pentru sisteme alimentare mai durabile. Acțiunile lor oferă, de asemenea, perspective asupra diferitelor puncte de intrare posibile pentru orașe pentru a începe să își dezvolte propriul ecosistem alimentar local durabil. De exemplu:
- Mollet Del Vallès (ES) pune justiția și sănătatea în centrul politicilor alimentare locale integrate;
- Mouans-Sartoux (FR) folosește cantinele școlare pentru a dezvolta un teritoriu rezistent – o soluție pe care a prezentat-o la recenta COP26; și
- Milano (IT) a dezvoltat o abordare sistemică pentru politicile alimentare locale.
Esențial în acest moment, Declarația de la Glasgow privind alimentația și clima (link extern) demonstrează, de asemenea, că nu numai că avem nevoie de sisteme alimentare integrate pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, ci și că guvernele locale sunt esențiale în acest sens și că acest lucru ar trebui să fie recunoscut de către niveluri superioare de guvernare. Mai este timp ca autoritățile locale să semneze (link extern)!
COP26: un impuls pentru alimente durabile
Orașele URBACT arată că se pot face multe pentru a ajusta ecosistemele alimentare locale pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, pe baza priorității fiecărui oraș, fie că este vorba de cantine, sănătate, guvernare... Pe lângă cele trei orașe prezentate la Barcelona, URBACT Food Knowledge Hub prezintă multe alte inițiative inspiratoare pentru toate orașele interesate!
Desfășurat chiar înainte de COP26 la Glasgow, în noiembrie 2021, cel de-al șaptelea Forum Global MUFPP a fost strategic în ridicarea vocilor orașelor cu privire la legătura alimente-climă. Acesta a lansat Provocarea de la Barcelona pentru o hrană bună și climă (link extern): un apel adresat orașelor să se implice în transformarea sistemelor alimentare pentru a face față urgenței climatice, bazându-se pe Declarația C40 despre o hrană bună și pe Cadrul Pactului pentru Politica Alimentară Urbană de la Milano pentru Actiune. Cu URBACT reprezentat la COP26 de diverse orașe, inclusiv de aproape toți partenerii din rețeaua Urb-En Pact, angajamentul față de soluții urbane sustenabile și integrate pare să crească.
Cover photo © BioCanteens