Elementele esențiale ale împuternicirii tinerilor
Perioada de dezvoltare a unei persoane este, cum era de așteptat, petrecută la școală. Având în vedere acest aspect, Lublin (Polonia) a dezvoltat două Bune Practici URBACT care implică copii de școală începând de la vârsta de șase ani.
#1 & #2 – Lublin (PL)
Programul ,,Entrepreneurial Kids" a fost conceput pentru a familiariza elevii din școala primară cu noțiunile de bază ale antreprenoriatului prin ateliere practice și învățare interactivă. Copiii au ocazia de a participa la scenarii de afaceri reale, dezvoltându-și abilitățile de gândire critică, munca în echipă și rezolvarea problemelor. Cu sprijinul învățătorilor și al profesioniștilor locali din domeniul afacerilor, elevii lucrează la inițiative de mică anvergură, de la conceperea produselor până la înțelegerea educației financiare.
Începând din 2018, programul a implicat peste 2.100 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani. Integrarea antreprenoriatului în educația primară deschide calea pentru alte orașe care își doresc să pregătească tinerile generații pentru un mediu urban rapid, într-un mod atractiv și aplicat.
Prin intermediul ,,Rețelei Youth Spaces", Lublin transformă spațiile urbane subutilizate în locuri vibrante și creative, prietenoase cu tinerii. Dezvoltat împreună cu grupul Hej! Youth, proiectul a creat o rețea de locații sigure și accesibile în tot orașul, unde tinerii, începând de la vârsta de 10 ani și până la 30 de ani, pot să se întâlnească, să își împărtășească idei și să participe la activități culturale, educaționale și civice.
Ce poate învăța orașul tău din aceste exemple?
În ambele practici, abordarea orașului Lublin demonstrează cum orașele pot reconsidera participarea tinerilor oferindu-le spații dedicate și dinamice, adaptate nevoilor în continua schimbare ale noilor generații. Mai mult, succesul ambelor proiecte constă în capacitatea de a îmbina spațiile educaționale tradiționale cu situații din viața reală, promovând o cultură a inovării încă de la o vârstă fragedă.
Sprijinirea tranziției către piața muncii
În Uniunea Europeană, în jur de 11,2% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani nu sunt nici angajați, nici înscriși în programe educaționale sau de formare. Nivelul scăzut de dezvoltare economică și lipsa oportunităților antreprenoriale îi împiedică adesea pe tineri să facă tranziția cu succes către piața muncii.
#3 - Albergaria-a-Velha (PT)
Pentru a aborda problema șomajului în rândul tinerilor, Albergaria-a-Velha a lansat Academia Entrepreneurship+. Programul conectează tinerii antreprenori cu afacerile locale și experții din industrie, creând un mediu favorabil inovației și angajării. Printr-o serie de ateliere practice, sesiuni de mentorat și evenimente de networking, studenții dobândesc experiență practică în dezvoltarea afacerilor, educație financiară și managementul proiectelor.
Prin promovarea unei mentalități antreprenoriale, academia le oferă tinerilor competențele necesare pentru a-și lansa propriile afaceri sau pentru a valorifica abilitățile dobândite în piețele de muncă actuale.
#4 – Lisbon (PT)
La fel ca în Albergaria-a-Velha, Lisabona abordează diferența de competențe pentru a stimula antreprenoriatul și dezvoltarea carierei tinerilor prin intermediul Proiectului SEED. Acest program le oferă tinerilor instruire în domeniul creării de afaceri, al planificării financiare și al marketingului digital, asigurându-se că aceștia dobândesc abilități practice conform cerințelor actuale ale pieței.
SEED oferă mentorat din partea profesioniștilor din industrie, sprijinind participanții să își îmbunătățească ideile de afaceri și să înțeleagă mai bine dinamica reală a pieței. Un element cheie al proiectului este parteneriatul strâns cu afaceri și instituții locale, creând un mediu în care tinerii antreprenori își pot testa și dezvolta ideile lor, având totodată ocazia de a interacționa direct cu angajatorii.
Ce poate învăța orașul tău din aceste exemple?
Prin combinarea educației, mentoratului și experienței practice, Albergaria-a-Velha și Lisabona oferă un model replicabil pentru orașele care doresc să îmbunătățească integrarea tinerilor pe piața muncii și să sprijine dezvoltarea antreprenoriatului în rândul acestora.
Decizii luate de către tineri
Este evident că „tinerii sunt viitorul nostru”. Totuși, ei se confruntă adesea cu dificultăți în a-și face auzite opiniile referitoare la dezvoltarea orașelor în care trăiesc. Pe lângă faptul că simt că opinia lor nu este luată în considerare, tinerii se simt excluși din procesele decizionale, ceea ce duce la o implicare scăzută și o lipsă de încredere în instituțiile locale.
#5 - Cluj-Napoca (RO)
Inițiativa Com’ON din Cluj-Napoca a introdus un model de bugetare participativă special conceput pentru tineret. Programul a susținut peste 1.000 de proiecte de mică amploare.
Tinerii pot propune proiecte menite să răspundă nevoilor comunității, abordând domenii precum cultura, educația și incluziunea socială. Peste 50.000 de membri ai comunității au contribuit la selecția ideilor care vor fi finanțate de municipalitate.
Inițiativa demonstrează că bugetarea participativă poate fi accesibilă și eficientă fără a fi un proces complicat. Facilitarea accesului nu doar că sporește transparența ci și încurajează implicarea tinerilor, făcând acest model mai eficient și mai ușor de adaptat în diferite contexte urbane.
#6 – Cascais (PT)
Bugetul Participativ pentru Tineret le oferă tinerilor oportunitatea de a avea un impact direct asupra cheltuielilor municipale și procesului decizional. Mai precis, această inițiativă le oferă tinerilor posibilitatea de a propune, dezvolta și vota proiecte ce aduc beneficii comunității. Cu un buget municipal dedicat, proiectele câștigătoare – de la inițiative culturale la îmbunătățiri ale infrastructurii – sunt finanțate și implementate de administrația locală.
Inițiativa demonstrează că participarea acativă nu presupune investiții financiare mari, ci mai degrabă un angajament politic ferm pentru incluziunea tinerilor și și utilizarea tehnologiilor și platformelor digitale. Orașele, indiferent de mărimea lor, pot replica acest model prin alocarea unei părți din bugetele lor pentru inițiative conduse de tineri, asigurându-se astfel că vocile acestora joacă un rol important în conturarea viitorului comunităților.
#7 – Valongo (PT)
Încurajarea tinerilor să se implice activ în problemele locale nu presupune doar crearea de oportunități, ci și consolidarea încrederii în capacitatea lor de a lua decizii. Bugetul Participativ pentru Tineret din Valongo creează o legătură directă între tineri și procesul decizional municipal, permițându-le să propună și să voteze proiecte.
Un aspect important al procesului este că toate propunerile de proiecte trebuie să vină chiar de la tineri. Proiectele câștigătoare beneficiază de finanțare și sprijin pentru implementare, demonstrând că ideile tinerilor sunt luate în considerare și pot duce la schimbări concrete.
Ce poate învăța orașul tău din aceste exemple?
Oferind tinerilor control direct asupra resurselor, Cluj-Napoca, Cascais și Valongo nu doar că promovează implicarea, responsabilitatea și cetățenia activă, dar și abilități de antreprenoriat și management de proiect. Prin prioritizarea transparenței și accesibilității, orice administrație locală poate adopta acest model, garantând astfel că tinerii cetățeni contribuie activ la conturarea mediului urban.
Pentru mai multe informații, consultați baza de date a Bunelor Practici URBACT
În toate cele șapte bune practici URBACT prezentate în acest articol, principiile accesibilității, împuternicirii și impactului concret joacă un rol esențial în asigurarea unei implicări eficiente a tinerilor în orașele europene. Fie că este vorba despre bugetare participativă, formare antreprenorială sau spații dedicate tinerilor, succesul acestor soluții constă în oferirea de oportunități reale tinerilor pentru a-și modela mediile. Cel mai important, aceste practici demonstrează că atunci când tinerilor li se acordă încredere, resurse și un cuvânt de spus în procesul decizional, aceștia devin agenți activi ai schimbării pentru comunități mai incluzive, dinamice și orientate spre viitor.
Rămâneți alături de noi pentru mai multe articole tematice despre bune practici, care vor apărea în curând! Între timp, explorați baza de date cu bune practici URBACT, care include practici relevante pentru orașe cu egalitate de gen, acțiuni climatice și multe alte aspecte legate de dezvoltarea urbană sustenabilă. Toate Bunelor Practici URBACT au fost selectate pe baza unei evaluări, ținând cont de impactul lor local, gradul de abordări participative și integrate relevante, precum și de potențialul de transfer în alte orașe europene.
Doriți să întâlniți persoanele care au făcut posibile aceste bune practici? Alăturați-vă la Festivalul Orașelor URBACT din Wrocław (PL) între 8-10 aprilie 2025. Reprezentanții celor 116 noi bune practici URBACT selectate vor conduce o sesiune exclusivă de întâlniri și discuții. Înregistrați-vă acum pentru a afla mai multe despre poveștile lor de succes și cum le puteți implementa în orașul dumneavoastră!
