RAPORT privind evenimentele de capitalizare, respectiv diseminare a rezultatelor proiectelor

Programul de Cooperare URBACT III și Programul Transnațional Dunărea prezintă multe deosebiri din punct de vedere al ariei eligibile, tipurilor de beneficiari, obiectivelor și tipurilor de activități finanțate. Cu toate acestea, ambele programe se subsumează aceluiași scop major: de a contribui la bunăstarea comunităților prin sprijinirea schimburilor de cunoștințe și dezvoltarea unor activități transnaționale și se adresează beneficiarilor de pe întreg teritoriul României. Cele două evenimenimente și-au propus și au reușit să aducă în același spațiu reprezentanți ai diverselor organizații care au implementat proiecte finanțate din unul sau ambele programe. Prin prezentările și intervențiile lor, participanții au împărtășit experiențele proprii și au subliniat sinergiile și complementaritățile existente între cele două programe, precum și numeroasele similitudini în ceea ce privește provocările administrative și instituționale cu care s-au confruntat pe parcursul implementării proiectelor. În cazul proiectelor care și-au încheiat perioada de implementare în urmă cu mai mult timp, a fost posibilă prezentarea beneficiilor și efectelor pe termen lung de care au beneficiat experții, decidenții politici și, nu în ultimul rând, publicul larg. Dialogul purtat între participanți a fost orientat deopotrivă către viitor, deoarece ei au identificat și au discutat despre o serie de idei de noi proiecte și, cu această ocazie, au vorbit și despre provocările cu care se confruntă în identificarea surselor de finanțare și elaborarea propunerilor de proiecte.

Proiecte prezentate

 În cadrul evenimentului de la București, o sesiune a fost dedicată Politicii Urbane a României 2022-2035, document elaborat și prezentat de reprezentanții Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură (MDLPA). 

Aspecte evidențiate în cursul discuțiilor

• Implementarea proiectelor a generat schimbarea de atitudini în rândul membrilor echipei de proiect, în cadrul instituțiilor participante la proiectele transnaționale și interregionale, precum și la nivelul comunităților locale; activitățile proiectelor au produs schimbări ale metodelor și instrumentelor de lucru ale autorităților publice locale, precum și ale modului în care aceste instituții sunt percepute de publicul larg.

• Implicarea tinerilor s-a făcut în majoritatea proiectelor în diverse etape și activități, utilizând metode variate (sesiuni de informare, traininguri, vizite la fața locului, producerea de materiale audio-video). În acest fel, vizibilitatea și impactul proiectelor au crescut și a fost asigurată durabilitatea pe termen lung a proiectelor. 

• Schimbările generate de pandemia de COVID-19 – A fost necesar ca activitățile proiectelor să fie modificate pentru a respecta restricțiile impuse de autorități (de ex. întâlniri online, modificări ale livrabilelor). Cele mai mari provocări au fost resimțite la nivelul proiectelor care aveau ca punct de concentrare guvernarea participativă și o implicare mai active a cetățenilor în viața comunității.

• Implicarea unui număr cât mai mare de instituții și asociații în implementarea proiectelor – au fost prezentate exemplele Grupurilor Locale URBACT și a fost subliniat modul în care acestea au evoluat de-a lungul timpului, prin plecarea unor membri, respectiv prin cooptarea unora noi.

• Provocările instituționale și administrative – au fost resimțite la nivelul tuturor proiectelor, fiind de natură legislativă, financiară, asigurarea resurselor umane și a experiențeinecesare pentru derularea activităților.

În majoritatea cazurilor, implementarea proiectelor transnaționale și interregionale a condus la identificarea de noi provocări la nivelul comunităților și la dezvoltarea unor noi propuneri de proiecte.