Egalitate în mediul urban
Cum pot fetele și femeile să se simtă libere să se deplaseze pe străzi și să petreacă timp în piețe și parcuri fără să simtă disconfort sau teamă? În ce mod are planificarea urbană un impact asupra egalității de gen și incluziunii sociale? Ileana Toscano, expert URBACT III, analizează în profunzime egalitatea de gen în orașe și modul în care programul contribuie la o tranziție echitabilă.
Inspirându-se din raportul Gender Equal Cities și din activitățile desfășurate sub egida URBACT Knowledge Hub, atât proiectul Erasmus plus "PART-Y - Participare și tineret: Lab for Equal Cities" cât și rețeaua de transfer URBACT Playful Paradigm Second Wave au reflectat asupra abordării care ia în calcul dimensiunea de gen în ceea ce privește proiectarea și utilizarea spațiilor publice urbane.
Pe de o parte, PART-Y s-a axat pe spațiile publice ca locuri experimentale ale democrației prin introducerea metodologiilor de Placemaking, Design Thinking și abordarea Orașelor egale din punct de vedere al genului pentru a promova obiectivul "egalității între generații" promovat de UN Women. Pe de altă parte, având în vedere experiența acumulată în proiectul anterior, proiectul Playful Paradigm Second Wave, s-a concentrat pe joc ca instrument de regândire a orașelor. Acesta a dus "joaca" dincolo de locurile de joacă pentru a le oferi copiilor, deopotrivă fetele și băieți și tuturor cetățenilor "dreptul la joacă" și pentru a impulsiona schimbarea pentru orașe mai incluzive și mai locuibile.
PART-Y a dezvoltat o serie de produse pentru a-i chema pe tineri la acțiuni care să favorizeze egalitatea în spațiile publice: un manual și o cutie de instrumente "pentru a construi proiecte de amenajare a spațiilor publice care iau în calcul dimensiunea de gen". Acestea oferă un ghid practic pentru a transforma spațiile publice urbane în locuri frumoase și confortabile pentru a trăi și constituie o nouă metodologie care îmbogățește tehnicile de amenajare a locurilor. Este legată de crearea de locuri urbane conduse de comunitate, cu elemente preluate din gândirea de design - o abordare pentru a produce soluții analitice și creative în vederea rezolvării unor probleme complexe, utilizată în principal pentru dezvoltarea de produse inovatoare. Adăugând la această metodologie mixtă perspectiva egalității de gen, a fost construit un nou instrument eficient care garantează accesul și utilizarea egală a orașului în special pentru fete și băieți.
|
Proiectul a fost condus de asociația italiană Kallipolis și co-implementat de un consorțiu format din șapte entități din diferite țări europene, inclusiv autorități locale și asociații precum municipalitatea din Trieste (IT) - un beneficiar URBACT II și Consiliul municipal Cork (Iralnda) - un partener activ al proiectului Playful paradigm 1, care a avut oportunitatea de a împărtăși experiența sa de succes cu alte orașe iralandeze. La aceastea se adaugă Umeå Kommun (SE), orașul reprezentativ al URBACT când vine vorba de gen, care a primit o etichetă de bună practică URBACT în 2017, a fost lider al Rețelei de planificare a acțiunii Genderedlandscape (2019 - 2022) și s-a aflat în centrul primului raport Gender Equal Cities. Toate cele trei orașe sunt foarte angajate în acțiuni de amenajare a locurilor pentru cetățenii lor. |
|
|
|
Experiența orașului Umeå a constituit o sursă solidă de inspirație pentru Manualul PART-Y și pentru întreaga dezvoltare a proiectului. Încă din anii '80, orașul a avut ca obiectiv general promovarea egalității de gen prin crearea condițiilor pentru ca femeile și bărbații, fetele și băieții, să aibă aceeași putere de a modela societatea și propriile vieți. Rețeaua Genderedlandscape Network stă mărturie a angajamentului municipalității față de această cauză: aceasta a fost prima rețea europeană axată pe "gen și oraș". Printre altele, Umeå a aplicat conceptul de abordare de gen la proiectarea unui nou parc urban numit "FRIZON - Free zone".
FRIZON a fost creat doar prin implicarea fetelor în procesul de co-proiectare, prin metodologia "incluziunii (fetelor) prin excludere (a băieților)", care a oferit posibilitatea ca fetele să își împărtășească liber dorințele pentru acest nou spațiu. Una dintre cele mai importante dorințe exprimate de fete a fost aceea că își doreau un spațiu liber de așteptări, în care să poată petrece timpul cu prietenele lor și să fie pur și simplu, fără a fi nevoite să performeze. O zonă liberă de așteptări, de unde și numele de "zonă liberă". Această experiență specială a fost o sursă de inspirație și pentru Rețeaua de transfer Playful Paradigm Second Wave, o rețea derivată condusă de municipalitatea din Udine (IT), care s-a axat pe o abordare sensibilă la dimensiunea de gen pentru locurile de joacă și spațiile publice urbane. |
Într-adevăr, reproiectarea locurilor de joacă, cum ar fi curțile școlilor, terenurile de joacă și spațiile de recreere, printr-o abordare sensibilă la dimensiunea de gen, poate aduce o contribuție importantă la deconstrucția stereotipurilor de gen și a inegalităților începând de la o vârstă fragedă. A fost creat un grafic de mișcare intitulat "Locuri de joacă și locuri urbane sensibile la gen" pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța luării în considerare a nevoilor fetelor și băieților atunci când se proiectează locuri pentru aceștia. În același timp, ambele proiecte Playful Paradigm atrag atenția orașelor asupra "jocului, care este esențial pentru sănătatea copiilor, pentru creșterea fizică și emoțională, precum și pentru dezvoltarea intelectuală și educațională".
Prin joc, fetele și băieții învață despre democrație, respect și solidaritate. Spațiile de joacă care reflectă aceste valori au o importanță uriașă în educație. Dovezile au arătat că există o disproporție în utilizarea terenurilor de joacă și a curților școlilor: terenurile de fotbal sunt adesea poziționate în spațiul central, găzduind puțini băieți atletici, în timp ce fetele și băieții nesportivi sunt împinși la margine. Reamenajarea locurilor de joacă ar trebui să acorde prioritate unor "lumi" de joacă multiple și culorilor neutre din punct de vedere al genului, mai degrabă decât unei singure lumi centrale, încurajând interacțiunea dintre fete și băieți și utilizarea multiplă a spațiului. De asemenea, ar trebui să încurajeze creativitatea și implicarea în natură, precum și sportul și jocurile active. Acest lucru le permite copiilor să aleagă cum să interacționeze și să se joace, fără a fi presați să se conformeze stereotipurilor.
Cea mai recentă experiență de la Playful Paradigm a avut, de asemenea, ocazia de a urmări importanța "planificării de gen și a jocului" prin întâlnirea cu municipalitatea din Barcelona (ES), în iulie 2022. Barcelona a dezvoltat o strategie inovatoare, care adoptă principiile abordărilor de gen. Orașul a împărtășit o lecție importantă pentru partenerii Playful Paradigm, care se ocupă de crearea de politici locale și strategii de planificare urbană capabile să îmbrățișeze jocul, genul și regenerarea spațiului public urban pentru a garanta dreptul la oraș al copiilor și al celor mai vulnerabili.
|
Așadar, să revenim la întrebarea: spațiile publice urbane pot promova egalitatea în orașe? Putem răspunde DA, pot și ar trebui să o facă. Modul în care sunt proiectate și gestionate spațiile publice are un impact uriaș asupra răspândirii democrației și a incluziunii diversității, precum și asupra nevoilor de gen. Mișcarea #UrbanGirlsMovement, promovată de think tank-ul Global Utmaning, a împărtășit motto-ul "Planificați un oraș pentru fete și acesta va funcționa pentru toată lumea". |
|
Poziționarea nevoilor fetelor în topul priorităților de pe agenda politică, în special atunci când se concentrează asupra zonelor cu venituri mici, poate aduce o contribuție importantă la îmbunătățirea condițiilor de viață nu doar pentru fete și femei, ci și pentru toate grupurile vulnerabile, pentru toți cetățenii. Garantarea accesului liber la spațiile publice în diferite momente ale zilei și ale nopții, făcându-le frumoase și confortabile, face ca toată lumea să se simtă mai în siguranță. Integrarea abordării sensibile la dimensiunea de gen în activitățile de planificare urbană poate conduce orașele europene spre incluziune și respect pentru diversitate, făcând din acestea locuri în care toți se pot simți reprezentați.
Genul este în centrul activităților URBACT IV. Apelul de proiecte în desfășurare, dedicat rețelelor de planificare a acțiunilor, reprezintă o oportunitate unică de a regândi modul în care diversitatea, incluziunea și egalitatea pot fi un răspuns de bază la problemele urbane mai ample. Consultați toate propunerile de rețele legate de gen la Instrumentul de căutare a partenerilor și aflați mai multe despre apel.
